Lucrarea „Urme de aripi” explorează ideea de mișcare și transcendere, surprinsă în tensiunea dintre material și imaterial. Culoarea albastră, profundă și spirituală, se întâlnește cu accentele de auriu într-un dialog al luminii și al ascensiunii. Liniile gravate, asemănătoare unor gesturi de zbor, evocă trecerea ființei prin spațiu, o căutare a echilibrului dintre pământesc și divin. În această compoziție, urmele devin simboluri ale libertății interioare, amintiri ale zborului sufletului către lumină.
Iurie Cojocaru (n. 17 martie 1971, Sadaclia, Republica Moldova) este un artist
plastic a cărui operă explorează echilibrul subtil dintre vizibil și invizibil, între
structura concretă și vibrația efemeră a momentului. De la primele sale incursiuni în
lumea artistică, traseul său a fost marcat de o profundă căutare a expresiei vizuale
autentice. Începutul său artistic s-a conturat inițial prin muzică, însă atracția pentru
pictură a devenit forța care i-a definit parcursul profesional. A absolvit Școala de Arte
din Cimișlia în 1989, continuând studiile la Facultatea de Artă „Ion Creangă” din
Chișinău, iar din 1992 la Universitatea de Artă și Design „Ion Andreescu” din Cluj-
Napoca, unde a obținut diploma de licență în 1995 și un master în pictură în 1996.
Tot în 1995, a primit Diploma C.E.P. (Civic Education, afiliat la Universitatea Yale,
U.S.A., Project), o recunoaștere care subliniază interesul său pentru interacțiunea
dintre artă și societate.
Activitatea sa expozițională a debutat în 1994, în Germania, fiind urmată de
participări constante la expoziții personale și de grup atât în România, cât și în
străinătate. Dintre cele mai semnificative expoziții personale, se remarcă „Dialog
vertical” la Muzeul de Artă Cluj-Napoca (2020), „Breaking the Ice” la Galeria Numma,
Cluj-Napoca (2024), „Unghiul drept” la Galeria de Artă din Bistrița (2025),
“Ecuoul Culorilor Pierdute” la Facultatea de Teologie Ortodoxă Cluj-Napoca și
„Unghiul drept” la Muzeul de Artă Cluj-Napoca (2025). În paralel, a fost prezent în
numeroase expoziții de grup, din 1995 până în prezent, consolidându-și prezența în
peisajul artistic național și internațional.
Recunoașterea activității sale artistice s-a reflectat în includerea sa în publicații de
referință, care au documentat și analizat contribuția sa la arta contemporană. A fost
menționat în Lexiconul Artiștilor Contemporani Români (1998) și Lexiconul Artiștilor
Clujeni (1999), fiind ulterior inclus în Deutscher Wirtschafts Club Siebenburgen
Catalogue – Contemporary Art Gallery, Brukenthal Museum (2003), Contemporary
Romanian Artist Encyclopedia, vol. 5 (2004) și Catalogul Național Art Hall, București
(2006). Activitatea sa a fost evidențiată și în publicații periodice, precum Revista
Steaua a Uniunii Scriitorilor Români (2007, 2010), iar în 2025 numele său apare în
volumul Contemporary Romanian Artists - Journalistic Insights, semnat de Elena
Abrudan.
